Înalta Curte de Casație și Justiție a României a anulat o hotărâre definitivă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pronunțată în anul 2014. Hotărârea în cauză reprezenta un punct de reper în materia protecției drepturilor minorităților, deoarece în cuprinsul acesteia s-a statuat că lipsa semnelor/inscripțiilor bilingve de stradă din Târgu Mureș/Marosvásárhely constituie o discriminare, și i-a recomandat Primăriei să plaseze inscripțiile de stradă în două limbi: în limba română și în limba maghiară. Ca o reacție la acesta, primarul a atacat hotărârea CNCD, cerând instanței să o anuleze.


Decizia Înaltei Curți vine după hotărârea Curții de Apel Mureș, dată în favoarea Primăriei. Este de menționat că legea în vigoare privind administrația publică locală prevede în mod expres că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale trebuie să asigure folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne. Interpretările acestor prevederi conduc la aplicarea legii exclusiv în privința indicatoarelor de localitate și a inscripțiilor autorităților publice, dar nu și a inscripțiilor de stradă.

Mai mult, România a ratificat Carta Europeană a Limbilor Regionale și Minoritare în 2008, în care s-a angajat că va utiliza, pe lângă limba oficială, și limbile regionale sau ale minorităților. Într-un raport privind aplicarea Cartei, publicat în anul 2012, s-au inclus câteva recomandări, interpretând termenul „nume-loc” nu numai în sensul denumirii localităților, ci și în cel al numelor străzilor, de exemplu. De notat este că Târgu Mureș/Marosvásárhely este un oraș din Transilvania în care populația maghiară are o pondere de 45%.

 

Discursul antimaghiar persistă în fotbalul românesc


Pe parcursul acestui an, organizația noastră a atras atenția asupra creșterii numărului de manifestări xenofobe pe care fotbaliștii maghiari și suporterii acestora trebuie să le îndure în liga română de fotbal. Cu toate acestea, discursul de ură împotriva maghiarilor din timpul meciurilor de fotbal nu pare să se atenueze.

În timpul unui meci recent de fotbal disputat între două echipe U19, FC Botoșani și FK Csíkszereda, echipă din Miercurea Ciuc, jucătorii și suporterii acestuia din urmă au fost expuși unor scandări extrem de vulgare și rasiste, venite din partea fanilor echipei gazdă. Arbitrul nu a oprit jocul și nici nu s-au luat măsuri după terminarea partidei.

În urma incidentului, președintele FK Csíkszereda, Zoltán SZONDI, le-a adresat Federației Române de Fotbal și Comitetului Central al Arbitrilor mai multe scrisori în care s-a plâns de faptul că nu este prima dată când echipele de juniori ale clubului său trebuie să îndure astfel de manifestări xenofobe și rasiste în timpul meciurilor. El a solicitat ca în astfel de cazuri să se ia măsuri adecvate și să se respecte regulile adoptate de către Federația Română de Fotbal. Doar prin luarea unor măsuri ferme împotriva rasismului și a xenofobiei pot fi evitate astfel de incidente în viitor.

28.11.2017