Cel mai recent raport al Consiliului Europei privind România, menit să examineze îndeplinirea de către România a angajamentelor asumate prin ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, a fost publicat săptămâna trecută și evaluează situația limbilor  minoritare din România, inclusiv limba maghiară, limba care este cea mai vorbită în țară după limba română.

În general, raportul salută măsurile pozitive luate de statul român de la ultimul ciclu de raportare, însă subliniază că mai sunt multe de făcut, deoarece multe dintre angajamentele relevante au fost implementate numai parțial sau formal. Raportul subliniază necesitatea unor acțiuni suplimentare, în special în ceea ce privește utilizarea limbilor minoritare în procedurile judiciare, în relațiile cu autoritățile administrației publice și serviciile publice, precum și în domeniul asistenței medicale și al drepturilor consumatorilor.

În ceea ce privește sistemul judiciar, Comitetul de Experți subliniază „necesitatea ca autoritățile române să încurajeze vorbitorii de limbă minoritară să-și folosească mai mult limbile în procedurile judiciare„, atât în vorbire, cât și în scris. Pentru a realiza acest lucru, ei recomandă, printre altele, „utilizarea interpretărilor și a traducerilor„, într-un mod care să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cetățeni.

În ceea ce privește autoritățile administrației publice și domeniul serviciilor publice, Comitetul subliniază necesitatea „extinderii numărului de texte administrative și a formularelor utilizate pe scară largă pentru populația vorbitoare de limba maghiară„, încurajând totodată publicarea tuturor documentelor oficiale în limba maghiară. În unele domenii, cum ar fi cazul numelor străzilor, transportul public sau semnele turistice, raportul încurajează utilizarea denumirilor tradiționale în limba maghiară în localitățile relevante. Această formulare este însă destul de vagă, deoarece nu se specifică în raport ce înseamnă exact „localitate relevantă„.

Mai mulți lideri ai comunității maghiare au primit cu bucurie concluziile Comitetului, concluzii care susțin ceea ce spune minoritatea maghiară de ani de zile, și anume că România nu este un model în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților, și că există suficient loc pentru îmbunătățire, în special în domeniul utilizării limbii maghiare în procedurile judiciare și administrative, precum și în diverse alte domenii, de exemplu, cel al sănătății sau al asistenței sociale.

Organizația noastră salută acest ultim raport al Consiliului Europei, deoarece considerăm că este esențial pentru cauza drepturilor minorităților din România ca forurile internaționale și organizațiile pentru drepturile omului să monitorizeze și să atragă atenția asupra situației drepturilor minorităților din România.

Incident antimaghiar grav în fotbalul Românesc

Ziua de luni, 9 aprilie jucători de fotbal și spectatori deopotrivă au fost martori ai sentimentelor antimaghiare dinaintea meciului de fotbal dintre ASC Juventus București și Sepsi OSK. La încălzirea jucătorilor, pe arena „Anghel Iordănescu” din Voluntari a răsunat din boxe o parodie a melodiei „Doamne, ocrotește-i pe români”. În parodie mai multe cuvinte din versurile cântecului original au fost înlocuite cu expresii vulgare și xenofobe la adresa maghiarilor.

Federația Română de Fotbal a sancționat ulterior clubul Juventus București, echipa organizatoare, cu o sumă de aproximativ 2000 de euro. O astfel de sumă este simbolică cel mult, având în vedere că vorbim despre un sport care implică cel mai ridicat buget, fără a menționa faptul că în Liga I concurează echipe cu bugete de mai multe milioane de euro. În plus, această sumă nu este suficientă pentru a descuraja incidente similare în viitor. După cum a menționat și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád: „în astfel de cazuri sunt necesare măsuri mai drastice, sancțiunea deducerii punctelor ar fi fost justificată”.

Discursul anti-maghiar agresiv în timpul meciurilor de fotbal de anul trecut a dus la discuții și promisiuni în sensul că regulamentele relevante vor fi modificate pentru a permite sancțiuni mai aspre, cu speranța că acestea vor descuraja xenofobia în sport. Suntem convinși că numai prin luarea unor măsuri ferme și prin modificarea cadrului existent care se ocupă de combaterea instigării la ură în sport, pot fi prevenite astfel de evenimente pe termen lung.

16.04.2018